sâmbătă, 11 mai 2002

PREZENTARE

Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.

Parintele Arsenie Boca



Muntele Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avind capitala la Careia. Aici se afla douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele. In pagina Careia se poate gasi o scurta prezentare privind geografia, istoria si organizarea administrativa a Athosului. Pentru a vizita paginile manastirilor, click pe imaginile miniatura de mai jos.



Careia - capitala Muntelui Athos
Asezare geografica: Muntele Athos este o mica peninsula de 340 km patrati in nordul Marii Egee si apartine teritorial...

Marea Lavra
Marea Lavra este cea dintii manastire cu viata de obste din Sfintul Munte. A fost zidita de Sfintul Atanasie Atonitul in anul 963...

Manastirea Vatopedu
Manastirea Vatopedu cu hramul Buna Vestire, este una din cele mai vechi si mai mari manastiri atonite, a doua in ordine ierarhica...

Manastirea Iviru
Manastirea Iviru cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este una dintre cele mai importante manastiri atonite, a treia in ordine ierarh...

Manastirea Hilandaru
Privita din apropiere, Manastirea Hilandaru pare o adevarata cetate medievala ce se inalta pe o vale plina de verdeata, cu livezi de m...


Manastirea Dionisiu
Manastirea Dionisiu cu hramul Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul, este o chinovie atonita dintre cele mai remarcabile. Fondatorul m...


Manastirea Cutlumus
Prima biserica a fost construita aici in secolul al X-lea. In secolul al XIII-lea a fost rezidita si iarasi distrusa de invadatori. In a doua...


Manastirea Pantocrator
Manastirea Pantocrator (=Atottiitorul) cu hramul Schimbarea la fata, a fost fondata in anul 1357 de doi generali bizantini, fratii Alexie si...


Manastirea Xeropotamu
Dupa traditie, a fost intemeiata de imparatul Teodosie cel Mic si sora lui Pulheria, in anul 424, printr-un mic schit. La sfirsitul sec...


Manastirea Zografu
Dupa traditie prima asezare monahala la Zografu dateaza din secolul al IX-lea si se datoreaza celor trei sihastri atoniti...


Manastirea Dochiaru
Manastirea Dochiaru are hramul Sfintul Ierarh Nicolae si a fost intemeiata de Cuviosul Eftimie, care a trait in a doua jumatate...


Manastirea Caracalu
Prima atestare documentara dateaza din secolul XI. In secolul XIII, ajungind in ruina, este refacuta de imparatii bizantini paleolo...


Manastirea Filoteu
Are o asezare minunata in mijlocul codrilor si a poienilor. In aceasta chinovie se duce o inalta viata duhovniceasca, are o obste...


Manastirea Simonpetra
Are cea mai ingenioasa arhitectura si o asezare unica in Sfintul Munte, pe virful unei pietre uriase, deasupra unei prapastii de sute...


Manastirea St. Pavel
Manastirea Sfintul Pavel este situata pe o vale adinca, chiar sub virful Athosului. A fost intemeiata in secolul al X-lea pe locul...


Manastirea Stavronichita
Este o manastire mica cu viata de obste, care face parte din grupul manastirilor atonite ce au adus un suflu nou de viata duhov...


Manastirea Xenofont
Manastirea Xenofont cu hramul Sfintul Mare Mucenic Gheorghe, a fost fondata in secolul al X-lea de un cuvios cu...


Manastirea Grigoriu
Este o manastire mare restaurata recent, cu viata de obste model, asezata pe malul marii, avind hramul Sfintul Ierarh Nicolae...


Manastirea Esfigmenu
Asezata pe tarmul marii intr-o mica depresiune impadurita, bogata in livezi de maslini, portocali si lamii, Manastirea...


Manastirea Pantelemon
Manastirea Pantelemon sau Rusicon, cu hramul Sfintul Mare Mucenic Pantelemon, este un adevarat colos cu doua biserici...


Manastirea Constamonitu
Manastirea Constamonitu, cu hramul Sf. Arhidiacon Stefan, este o mica lavra cu viata de obste. Prima asezare monahala...



Careia - capitala Muntelui Athos



Asezare geografica: Muntele Athos este o mica peninsula de 340 km patrati in nordul Marii Egee si apartine teritorial de Grecia de Nord cu capitala la Salonic. Peninsula atonita are o lungime de circa 30 km si latimea medie de 12 km. De-a lungul ei, peninsula este strabatuta de o culme muntoasa ce se termina cu impunatorul virf al Athosului, inalt de 2030 metri. Capitala Athosului este Careia, iar portul de acces, Dafne.


Istoric: Inceputurile vietii monahale in Athos se crede ca sint din timpul Sf. Imparat Constantin cel Mare (330-337) si al imparatului Teodosie cel Mic (408-450). Timp de cinci secole monahismul atonit s-a dezvoltat in mici sihastrii, primele asezari monahale fiind considerate Vatopedu si Xeropotamu. Viata de obste a fost introdusa de Cuviosul Atanasie Atonitul, care a intemeiat in 963 Manastirea Lavra. Tot in aceasta perioada, Cuviosul Pavel Atonitul a intemeiat Manastirea Sf. Pavel. Celelalte manastiri au fost intemeiate dupa modelul Lavrei pina prin sec. XIV. Perioada de inflorire a monahismului de aici a fost intre anii 963 si 1453, cind Athosul se afla sub directa supraveghere si intretinere a imparatilor bizantini. Dupa caderea Consantinopolului, Muntele Athos a stat cinci sute de ani sub stapinire otomana.

In aceasta perioada, grija intretinerii Athosului a trecut aproape in intregime pe seama celor doua tari romane - Moldova si Tara Romaneasca. Domnii romani trimiteau sub forma de danii anuale in bani (mertic), sumele necesare platii birului catre turci (pentru a-si asigura un oarecare statut de libertate), deasemeni pentru intretinere si reparatii. Se pastreaza pina azi numeroase documente romanesti de danie in tezaurul fiecarei manastiri atonite. Dupa secularizarea averilor manastiresti (1863) ajutoarele romanesti inceteaza. In 1912 Athosul intra sub tutela si administratia Greciei, iar in 1926 este declarat republica monahala ortodoxa autonoma in cadrul Greciei. Jurisdictional si spiritual a depins si depinde de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, care aproba orice numiri si schimbari de stareti si supravegheaza viata duhovniceasca.

Careia - Biserica Protaton

Organizarea administrativa: Muntele Athos se conduce dupa un Regulament Monastic elaborat de Comunitatea celor 20 de stareti (conducerea suprema numita Chinotita) si recunoscut de Patriarhia Ecumenica si de guvernul de la Atena. Regulamentul stabileste regulile de vietuire, drepturile si datoriile manastirilor si calugarilor, precum si conditiile de vizitare a Sf. Munte. In acest regulament se prevede interzicerea sub afurisenie a intrarii femeilor in Sf. Munte, lucru respectat dealtfel de la inceputurile monahismului aici. Dintre cele 20 de manastiri, 17 sint grecesti, una ruseasca, una sirba si una bulgara. Noi romanii, care am facut cele mai multe donatii in Athos, nu avem o manastire a noastra, ci doar doua schituri: Prodromul si Lacu. Alegerea membrilor Chinotitei (legislativului) si a Epistasei (executivului) se face in Biserica Protaton din Careia. Din partea guvernului grec este numit un guvernator recunoscut de Chinotita. El are la dispozitie un numar de politisti si un pluton de militari.

Rinduiala slujbelor: Utrenia se incepe la ora doua dupa miezul noptii. La ora unu bat clopotele pentru desteptare. Pina la doua toti calugarii isi fac canonul la chilie. Intre doua si cinci se face slujba Utreniei si Sf. Liturghie, dupa care calugarii se retrag la chilii pentru doua ore de odihna, iar apoi ies la diferite ascultari de obste.

La orele patru dupa amiaza, se face Vecernia, apoi se serveste masa si iarasi se aduna la biserica pentru Pavecernita si acatistul Bunei Vestiri. De la opt seara la unu noaptea, se merge la odihna.

Ajutoare romanesti pentru Athos: Au fost atit de importante incit depasesc orice alte ajutoare slave sau chiar bizantine. Intre 1515-1520, Neagoe Basarab rezideste din temelii Manastirea Dionisiu si doneaza sume mari de bani pentru refacerea Manastirii Cutlumus. Mai tirziu Matei Basarab si Sf. Constantin Brincoveanu ii urmeaza exemplul. In Moldova, Alexandru cel Bun in 1429 inzestreaza Manastirea Zografu cu mosia Capriana. Cel mai mare ctitor al manastirilor din Athos ramine insa Sf. Stefan cel Mare, care rezideste aproape din temelii Manastirea Zografu (1466-1502) si Manastirea Grigoriu (1500-1502). Mai apoi Petru Rares reface integral Manastirea Caracalu (1534-1535), iar Alexandru Lapusneanu rezideste in intregime biserica si o parte din incinta Manastirii Dochiaru (1552-1568).

Pentru importantele donatii facute de inaintasii nostri manastirilor din Sf. Munte si din alte locuri sfinte, Doamne miluieste-i pe romani!

Careia - Biserica Protaton



Muntele Athos - Marea Lavra


Marea Lavra este cea dintii manastire cu viata de obste din Sfintul Munte. A fost zidita de Sfintul Atanasie Atonitul in anul 963, cu ajutorul imparatilor bizantini Nichifor Focas (963-969) si Ioan Tsimiskes (969-976). Este considerata cea dintii manastire atonita intre cele 20, bucurindu-se in toate de cinste si intiietate. Este manastirea tutelara peste tot Muntele si are jurisdictie asupra tuturor schiturilor si sihastriilor din jurul virfului Athos, inclusiv asupra schitului romanesc Prodromul. Hramul initial al manastirii fixat de ctitor a fost Buna Vestire. Actualmente hramul este Sf. Atanasie Atonitul, care se sarbatoreste la 5 iulie.


Incepind din secolul al XIV-lea, domnii Tarii Romanesti dau mari danii si ajutoare materiale pentru reparatii si intretinere. Amintim aici pe cei mai importanti dintre ei. Neagoe Basarab (1512-1521) innoieste integral biserica mare si o acopera cu plumb, doneaza sfinte vase si anual cite 90.000 taleri.


Vlad Vintila, Petru Schiopul, Ioan si Gavril Movila dau anual intre 6.000 si 15.000 taleri. Matei Basarab construieste in 1653 unul din cele 22 de paraclise aflate in manastire. Sf. Constantin Brincoveanu construieste un alt paraclis in 1713.
Schitul romanesc Prodromu, apartinind de Marea Lavra, a fost intemeiat de calugarii moldoveni Iustin, Patapie si Grigore in 1810. In 1840 schitul a fost pustiit de armatele turcesti. In 1848 alti doi monahi moldoveni, Nifon si Nectarie, construiesc un nou schit in locul celui risipit, cu ajutor de la domnitorul Grigore Ghica. A fost terminat si sfintit in 1866.

Schitul romanesc Prodromu



Muntele Athos - Manastirea Vatopedu


Manastirea Vatopedu cu hramul Buna Vestire, este una din cele mai vechi si mai mari manastiri atonite, a doua in ordine ierarhica dupa Marea Lavra. Din punct de vedere istoric, este considerata cea mai veche manastire din Sfintul Munte. Prima asezare, dupa traditie, dateaza din anul 383. Fiind distrusa de mai multe ori, in secolul al IX-lea a fost refacuta de trei frati, Atanasie, Antonie si Nicolae, calugariti aici. In secolul al XI-lea ajunge o manastire mare cu sute de calugari. In anul 1204, cruciatii au ucis mai multi calugari in Vatopedu si au devastat manastirea. Biserica cu hramul Buna Vestire dateaza din secolul al XI-lea, cu fresca din anul 1312. Pe un bazorelief de marmura montat pe unul din ziduri apare Sf. Stefan cel Mare cu coroana pe cap, inchinind Maicii Domnului cu Pruncul, o bisericuta. Dedesupt se vede stema Moldovei, capul de zimbru si anul 1496. Este un semn de pretuire si aducere aminte pentru marile ajutoare date de acest insemnat domnitor si sfint moldovean.

Trapeza innoita de Sf. Stefan cel Mare

O alta stema a Moldovei mult mai mare, tot din marmura, se afla pe peretele de intrare in biserica. Probabil este de pe vremea lui Alexandru Lapusneanu, care face mari danii si reparatii la biserica. Pe peretele opus se afla stema Tarii Romanesti, deasemeni sculptata in marmura. Dupa Sf. Stefan cel Mare, Neagoe Basarab innoieste manastirea si construieste un paraclis. Vlad Vintila, Matei Basarab, Vasile Lupu sint alti domni din Principatele Romane care dau importante ajutoare manastirii. Sf. Constantin Brincoveanu la rindul sau da ajutor banesc anual de 21.000 aspri pentru lucrari de refacere. In aceasta manastire se afla multe icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului si moaste ale unor importanti sfinti. De Vatopedu apartin schitul grecesc Sf. Mucenic Dimitrie, schitul rusesc Sf. Apostol Andrei precum si unele chilii din imprejurimi care formeaza Sihastria Colciu, din care trei sint romanesti.



Muntele Athos - Manastirea Iviru


Manastirea Iviru cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este una dintre cele mai importante manastiri atonite, a treia in ordine ierarhica, zidita in anul 980 de Ioan Iviritul, general al armatelor bizantine, originar din Iviria-Caucaz (Georgia). Renuntind la dregatoria sa, a fost tuns in monahism impreuna cu fiii sai Eftimie si Gheorghe, de catre Sfintul Atanasie Atonitul. Manastirea a fost de mai multe ori incendiata si distrusa de pirati. In timpul patriarhului latin Ioan Vecos, au fost ucisi cu sabia 13 calugari din Iviru pentru ca se opuneau uniatiei. La desele lucrari de reparatie si innoire, Tarile Romane au dat numeroase ajutoare si danii. Amintim aici pe domnitorii cu cea mai insemnata contributie: Neagoe Basarab, Radu Serban, Constantin Serban si Grigore Ghica, deasemenea boierul Stavarache din Bucuresti.


Manastirea Iviru este una dintre cele mai mari si bogate manastiri din Athos. Cel mai de pret odor al ei este vestita icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului numita "Portarita", poate cea mai renumita din toate tarile ortodoxe. Traditia spune ca aceasta icoana a venit singura pe mare de la Constantinopol, in secolul al VIII-lea. O crestina vaduva a aruncat-o in mare de frica sa n-o ia iconoclastii si s-o profaneze. Astfel, icoana a venit singura pe valuri pina la tarm, linga Iviru. Din ea se ridica o lumina ca de foc. Multi calugari au incercat s-o scoata, dar icoana ii ardea sau se departa de ei. Doar un mare ascet pe nume Gavriil, fiul vaduvei care a aruncat icoana in apa, a reusit s-o scoata. Icoana nu sta in biserica cum s-ar crede, ci intr-un paraclis anume construit la poarta manastirii. Spun parintii ca ori de cite ori a fost dusa in biserica, dimineata au gasit-o iarasi la poarta, semn ca ea pazeste manastirea. Pentru aceasta este numita "Portarita". Este mare de 1,30x1,90 m, imbracata in aur si cu multe podoabe date de credinciosi.

Maica Domnului Portarita


Muntele Athos - Manastirea Hilandaru


Privita din apropiere, Manastirea Hilandaru pare o adevarata cetate medievala ce se inalta pe o vale plina de verdeata, cu livezi de maslini si paduri. Este ctitoria despotului sirb Stefan Nemania (1166-1196) care zideste manastire pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica". Apoi ctitorul se calugareste sub numele de Simeon. Asemenea s-a calugarit si fiul sau Sava, ajuns mai tirziu arhiepiscop al Serbiei. Amindoi se cinstesc ca sfinti nationali ai Serbiei. In secolul al XIV-lea Manastirea Hilandaru a fost restaurata cu ajutoare de la Andronic al II-lea Paleologul si de la despotul Serbiei Stefan Dusan. In aceasta perioada manastirea a trait cea mai infloritoare perioada din istoria sa. Printre marii satreti, l-a avut citiva ani si pe Sfintul Nicodim de la Tismana (+1406). Datorita Sf. Nicodim numerosi monahi romani s-au nevoit in obstea Manastirii Hilandaru intre secolele XIV-XIX. La intretinerea si innoirea manastirii au contribuit si domnii tarilor romane, incepind cu secolul al XV-lea, cind Serbia cade sub ocupatie otomana. Amintim aici pe evlaviosul domn Neagoe Basarab, pe Vlad Vintila, Mihnea Turcitul si pe Matei Basarab. Fiecare la rindul lui a contribuit cu sume anuale intre 7.000 si 15.000 aspri, intre anii 1517-1645. Biserica este o mareata catedrala imparateasca cu o fresca nespus de frumoasa. Zece stilpi de marmura sustin boltile, iar deasupra se inalta opt turle. In aceasta manastire se afla o bogata colectie de icoane vechi, obiecte de cult si o valoroasa biblioteca.


Muntele Athos - Manastirea Dionisiu


Manastirea Dionisiu cu hramul Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul, este o chinovie atonita dintre cele mai remarcabile. Fondatorul manastirii a fost Cuviosul Dionisie din Castoria, pe la jumatatea secolului al XIV-lea. Un secol mai tirziu, aici a fost calugarit Sfintul Nifon care a ajuns patriarh al Constantinopolului. Fiind mai apoi depus din scaun, la insistenta lui Radu cel Mare ajunge mitropolit al Tarii Romanesti, in anul 1500 (craniul Sf. Nifon se pastreaza in catedrala mitropolitana din Craiova). Intre anii 1515-1520, Neagoe Basarab fiul lui Radu cel Mare, construieste din temelie biserica, chiliile si intreaga incinta, apoi doneaza un chivot de aur si argint, unul dintre cele mai frumoase si pretioase obiecte de arta din tot Athosul. Intre anii 1546-1548, Petru Rares cu doamna sa Elena, au pictat biserica si trapeza, pictura care se pastreaza in buna stare si astazi.


Alexandru Lapusneanu cu doamna sa Ruxandra, zidesc bolnita, chiliile de sud si maresc trapeza. In 1570 Ruxandra Doamna, plateste birul catre turci pentru intreg Athosul. Din 1577 Petru Schiopul da manastirii un ajutor anual de 6.000 de aspri de argint. Matei Basarab, Sf. Constantin Brincoveanu, Nicolae Mavrocordat, continua sa dea ajutoare anuale intre 4.000 si 8.000 de aspri. Manastirea Dionisiu are 15 paraclise, precum si 7 chilii pustnicesti pe munte, in care se nevoiesc citiva sihastri. Dintotdeauna aceasta manastire a avut si are una dintre cele mai aspre rinduieli de viata monahala. Aici se pune mare pret pe viata mistica, contemplativa si pe rugaciunea inimii, in deplina liniste, smerenie, tacere si post.



Muntele Athos - Manastirea Cutlumus


Prima biserica a fost construita aici in secolul al X-lea. In secolul al XIII-lea a fost rezidita si iarasi distrusa de invadatori. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea a fost rezidita de domnii Tarii Romanesti. Astfel Vlaicu Voda da ajutoare mari pentru reconstruirea bisericii, a incintei si chiliilor, intre anii 1364-1372; Mircea cel Batrin da ajutoare pentru zidirea clopotnitei in anul 1388. Radu cel Mare rezideste integral chiliile si un turn de aparare intre 1502-1508; Neagoe Basarab zideste trapeza, bolnita, portul (arsanaua), zidul de incinta si da anual cite 10.700 aspri, intre anii 1514-1521, iar Matei Basarab face reparatii generale intre anii 1637-1641.


Multi alti domnitori romani au dat nenumarate ajutoare pentru reparatii, intretinere si extindere. Manastirea Cutlumus cu hramul "Schimbarea la Fata a Domnului", este una dintre cele mai mari ctitorii romanesti in Athos. Foarte multi calugari romani au vietuit, s-au nevoit si s-au rugat in aceasta manastire sau in Schitul Cutlumus din apropiere, construit de Vlaicu Voda (1372). Sub conducerea Manastirii Cutlumus se mai afla si Schitul Pantelemon fondat in 1785. In prezent numarul calugarilor din aceasta manastire, precum si din intregul Munte este mic, spunindu-se chiar ca Athosul trece de mai multi ani printr-o criza. Exista totusi o speranta ca in curind Athosul va reinvia.